Piața muncii se prăbușește. De ce abandonează tinerii studiul și pregătirea profesională

„Avem facultăți care derulează de mai mulți ani pregătiri pentru elevi înainte de bacalaureat și admitere la facultate, însă foarte puțini sunt interesați de aceste pregătiri. Avem șomeri și avem locuri de muncă neocupate. Este vorba de un dezinteres în a se pregăti. Sunt multe firme care îi primesc pentru a se forma direct în organizație, dar tinerii preferă să plece în străinătate, în căutarea unei vieți mai bune”, spune Ioan Carcea, profesor al Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației, anul trecut 66% dintre absolvenții de clasa a XII-a au promovat examenul de bacalaureat, dintre care 73% din promoția 2014-2015, iar 27% din promoțiile anterioare.

Numărul liceenilor care au reușit să promoveze examenul de bacalaureat a scăzut în ultimii zece ani cu peste 30%. În 2014, pentru prima dată din 2011 încoace, sistemul de învățământ românesc a reușit să producă un număr de absolvenți de bacalaureat peste pragul de 100.000 de persoane.

Dacă universitățile se plâng de slaba pregătire a celor care ajung la facultate în ultimii ani, pe piața muncii deficitul de „talente” se adâncește, deși mediul corporatist a apelat în ultimii ani la programe de internship, stagii de practică plătite, în urma cărora tinerii primesc până la 300 de euro lunar. „Avem în toată țara un deficit de informare în rândul celor care își caută un loc de muncă. Întrucât până la absolvire tinerii nu sunt puși în contact cu piața muncii, ei pur și simplu nu știu unde și cum să aplice”, spune Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanță în management și resurse umane BPI Group.

În ultimii ani, marile companii de pe piața locală au intensificat selecția tinerilor la stagii de practică încercând astfel să-și asigure un val de noi angajați în momentul în care „internii” termină facultatea.

„Sunt posturi care nu solicită un profil de studii specializat și sunt plătite ca atare, cu salariul minim pe economie. Mulți tineri nu se îndreaptă spontan către aceste posturi sau nu sunt mobili. Preferă să rămână fără loc de muncă în loc să se mute în alt oraș”, a mai spus Raluca Pârvu.

Pe de altă parte tot mai mulți angajatori din zona de producție se confruntă cu probleme legate de lipsa personalului calificat și a infrastructurii deficitare care reprezintă un impediment major în atragerea investitorilor.

„Una din marile probleme pe care le avem în prezent este legată de forța de muncă din cauza faptului că nu mai există școlile profesionale. Ne găsim în situația de a lucra cu echipe de oameni care au peste 50 de ani și din urmă nu vine nimic. A trebuit să improvizăm noi școli profesionale și să ne formăm matrițeri, mecanici, tehnici”, spune Silviu Badea, director în cadrul Grupului Industrial Componente Pitești, cu afaceri de 90 milioane euro, 2.500 de angajați și fabrici în Pitești, Câmpulung, Costești și Curtea de Argeș.

Potrivit acestuia, concurența nu este reprezentată de celelalte firme românești din jur, ci de companii din Ungaria, Cehia, Slovacia sau Turcia: „Avem clienți de pe marginea vestică a țării din Arad, Oradea, însă noi pierdem din cauza infrastructurii și a costurilor mai mari care vin de aici”.

Învățământul profesional din România a fost desființat în 2009 și reînființat în 2012, la cererea angajatorilor, care nu mai găseau „meseriași” disponibili. În 2013 – cel mai recent an pentru care există statistici – în învățământul profesional erau înscriși mai puțin de 26.000 de elevi față de 208.000, câți erau înscriși în 1993.